În ceea ce privește relațiile transfrontaliere de corespondent, inclusiv relațiile stabilite pentru tranzacțiile cu titluri de valoare sau transferurile de fonduri, care implică executarea de plăți cu instituții respondente din țări terțe, în plus față de măsurile de precauție privind clientela prevăzute la articolul 20, atunci când se angajează într-o relație de afaceri, instituțiile de credit și instituțiile financiare au următoarele obligații:
(a) | să culeagă informații suficiente despre o instituție respondentă pentru a înțelege pe deplin natura activității acesteia și pentru a stabili, din informațiile disponibile public, reputația instituției și calitatea supravegherii; |
(b) | să evalueze controalele în materie de CSB/CFT efectuate de instituția respondentă; |
(c) | să obțină aprobarea personalului de conducere de nivel superior înainte de stabilirea unor noi relații de corespondent; |
(d) | să documenteze responsabilitățile fiecărei instituții; |
(e) | în ceea ce privește conturile accesibile direct, să se asigure că instituția respondentă a verificat identitatea clienților care au acces direct la conturile instituției corespondente, a aplicat măsuri permanente de precauție privind clientela cu privire la acești clienți și este în măsură să furnizeze instituției corespondente, la cerere, date relevante referitoare la precauția privind clientela. |
În cazul în care instituțiile de credit și instituțiile financiare decid să înceteze relațiile transfrontaliere de corespondent din motive legate de politica CSB/CFT, acestea își documentează decizia.