(1) Entitățile obligate pot externaliza sarcini care decurg din prezentul regulament către furnizori de servicii. Entitatea obligată notifică supraveghetorului externalizarea înainte ca furnizorul de servicii să îndeplinească sarcinile externalizate.
(2) Atunci când îndeplinesc sarcinile prevăzute de prezentul articol, furnizorii de servicii sunt considerați ca făcând parte din entitatea obligată, inclusiv în cazul în care aceștia au obligația de a consulta registrele centrale menționate la articolul 10 din Directiva (UE) 2024/1640 (denumite în continuare „registrele centrale”) în scopul aplicării măsurilor de precauție privind clientela în numele entității obligate.
Entitatea obligată rămâne pe deplin răspunzătoare pentru orice acțiune, indiferent dacă este vorba despre un act pozitiv sau o omisiune, legată de sarcinile externalizate care sunt îndeplinite de furnizorii de servicii.
Pentru fiecare sarcină externalizată, entitatea obligată trebuie să fie în măsură să demonstreze supraveghetorului că înțelege justificarea care stă la baza activităților desfășurate de furnizorul de servicii și abordarea urmată în punerea lor în aplicare și că astfel de activități atenuează riscurile specifice la care este expusă entitatea obligată.
(3) Sarcinile externalizate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol nu se îndeplinesc într-un mod care să afecteze semnificativ calitatea politicilor și a procedurilor entității obligate în vederea respectării cerințelor prezentului regulament și ale Regulamentului (UE) 2023/1113, precum și a controalelor în vigoare pentru a testa respectivele politici și măsuri. Următoarele sarcini nu pot fi externalizate în nicio situație:
(a) | propunerea și aprobarea evaluării riscurilor la nivel de întreprinderea entității obligate, în temeiul articolului 10 alineatul (2); |
(b) | aprobarea politicilor, procedurilor și controalelor interne ale entității obligate, în temeiul articolului 9; |
(c) | decizia privind profilul de risc care este atribuit clientului; |
(d) | decizia de a stabili o relație de afaceri sau de a efectua o tranzacție ocazională cu un client; |
(e) | raportarea către FIU a activităților suspecte în temeiul articolului 69 sau raportarea pe bază de praguri în temeiul articolelor 74 și 80, cu excepția cazului în care astfel de activități sunt externalizate către o altă entitate obligată care aparține aceluiași grup și este stabilită în același stat membru; |
(f) | aprobarea criteriilor de detectare a tranzacțiilor și activităților suspecte sau neobișnuite. |
(4) Înainte ca o entitate obligată să externalizeze o sarcină în temeiul alineatului (1), aceasta se asigură că furnizorul de servicii este suficient de calificat pentru a îndeplini sarcinile care urmează să fie externalizate.
În cazul în care o entitate obligată externalizează o sarcină în temeiul alineatului (1), aceasta se asigură că furnizorul de servicii, precum și orice furnizor ulterior de servicii subcontractate, aplică politicile și procedurile adoptate de entitatea obligată. Condițiile pentru efectuarea acestor sarcini se stabilesc printr-un acord scris încheiat între entitatea obligată și furnizorul de servicii. Entitatea obligată efectuează controale periodice pentru a confirma punerea efectivă în aplicare a acestor politici și proceduri de către furnizorul de servicii. Frecvența acestor controale se stabilește pe baza naturii critice a sarcinilor externalizate.
(5) Entitățile obligate se asigură că externalizarea nu este realizată într-un mod care să afecteze semnificativ capacitatea autorităților de supraveghere de a monitoriza și a reconstitui respectarea de către entitatea obligată a prezentului regulament și a Regulamentului (UE) 2023/1113.
(6) Prin derogare de la alineatul (1), entitățile obligate nu pot externaliza sarcini care decurg din cerințele prevăzute în prezentul regulament către furnizori de servicii care își au reședința sau sunt stabiliți în țări terțe identificate în temeiul secțiunii 2 din capitolul III, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a) | entitatea obligată externalizează sarcini exclusiv către un furnizor de servicii care face parte din același grup; |
(b) | grupul aplică politici și proceduri în materie de CSB/CFT, măsuri de precauție privind clientela și norme privind păstrarea evidențelor care sunt în deplină conformitate cu prezentul regulament sau cu norme echivalente în țări terțe; |
(c) | punerea în aplicare efectivă a cerințelor menționate la litera (b) de la prezentul alineat este supravegheată la nivel de grup de către autoritatea de supraveghere din statul membru de origine în conformitate cu capitolul IV din Directiva (UE) 2024/1640. |
(7) Prin derogare de la alineatul (3), în cazul în care un organism de plasament colectiv nu are personalitate juridică sau are doar un consiliu de administrație și a delegat prelucrarea subscrierilor și colectarea de fonduri, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 din Directiva (UE) 2015/2366, de la investitori către o altă entitate, acesta poate externaliza sarcina menționată la alineatul (3) literele (c), (d) și (e) către unul dintre furnizorii săi de servicii.
Externalizarea menționată la primul paragraf de la prezentul alineat poate avea loc numai după ce organismul de plasament colectiv și-a notificat intenția de a externaliza sarcina supraveghetorului în temeiul alineatului (1), iar supraveghetorul a aprobat această externalizare luând în considerare:
(a) | resursele, experiența și cunoștințele furnizorului de servicii în ceea ce privește prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului; |
(b) | cunoașterea de către furnizorul de servicii a tipului de activități sau tranzacții efectuate de organismul de plasament colectiv. |
(8) Până la 10 iulie 2027, ACSB emite orientări adresate entităților obligate cu privire la:
(a) | stabilirea de relații de externalizare, inclusiv orice relație de externalizare ulterioară, în conformitate cu prezentul articol, guvernanța acestora și procedurile de monitorizare a punerii în aplicare a funcțiilor de către furnizorul de servicii, în special a acelor funcții care trebuie considerate critice; |
(b) | rolurile și responsabilitatea entității obligate și a furnizorului de servicii în cadrul unui acord de externalizare; |
(c) | abordările în materie de supraveghere a externalizării, precum și așteptările în materie de supraveghere în ceea ce privește externalizarea funcțiilor critice. |